În vizită la medicul Doctor

În urma constatării unei probleme de sănătate, minoră mă gândeam eu, minoră s-a dovedit a fi, mă înscriu pe o listă de așteptare de 2 luni, pentru consult la un medic de renume local. Mă gândeam că în clinica privată a acestuia cu siguranță se găsesc echipamente ce văd până în străfundul ochiului și dincolo de acesta până la a treia generație de strămoși.

Pentru că nu era o problemă acută, îmi permit să aștept să mă vadă Specialistul.

Vine ziua cu pricina și după ce rezolv problemele de la birou cât îmi permite timpul, dau fuguța spre clinică.Traficul, fie el și unul de covid, mai puțin aglomerat, mă întârzie cu vreo 10 minute. Sosesc, sunt măsurată din ochi și din aparatele de descoperire precoce a temperaturii covidale, mi se dă undă verde de urcare spre formele primare de înregistrare și mă prezint la ghișeul unde, spășită, îmi cer scuze de întârziere. Firește, nu-i o problemă, programările sunt decalate. Îmi sună cunoscut și nu primesc nici o scuză. Îmi sună, din nou, cunoscut.

Mă așez frumușel pe un scaun și aștept. Atmosferă plăcută, curată, aparat de servit apă rece, scaune la distanță rezonabilă, ecran cu imagini pe Discovery ce te deplasează virtual în alt loc și-ți dă senzații de bine. Nu durează mult și iese clientul din fața mea. Total, 30 minute decalaj. Megarezonabil!

Sunt chemată pe nume, mă ridic și merg cu pași dinamici spre locul cu pricina. Mi se indică locul unde să mă așez și sunt întrebată când am avut ultimul consult similar? Bângui ceva, nu-mi aminteam, aparent sunt un om sănătos și nu prea apăs clanțele cabinetelor medicale. O fi bine, o fi rău? Aflăm pe lumea ailaltă!

Următoarea întrebare: care este motivul pentru care am venit? Care, după mine, trebuia să fie prima întrebare. Îmi spun povestea și nu simt că sunt prea băgată în seamă, domnul se uita și pe telefon pe o altă conversație. Urmează două aparate ce mi se pun în față pe rând pentru a-mi vedea în profunzimea organului de văz și probabil pe străbunica pe un norișor pufos din rai, câteva lentile cu dioptrii așezate între mine și o tăbliță cu litere pe care mă avânt s-o citesc că nu lecturasem nimic de vreo două zile și… iute mi se scrie o rețetă de ochelari. Totuși, insist să-i spun ce reclam în ceea ce privește văzul, nu-mi vine să cred că plec cu o simplă rețetă de ochelari după două luni de așteptare! Sunt atentă la adresare cunoscând deranjul acestei tagme de profesioniști atunci când încerci să-ți expui părerile în propriile lor cabinete. Din acest motiv mai văd un aparat în fața ochilor, probabil ceva mai performant, care o vede și pe bunica lui străbunica. Abia pot să obțin o părere cum că nu e o problemă deosebită. Cum ar veni, Mirelo uită-te la CNP! Urmează un „Mulțumesc” de la mine, un „Sănătate” de la el și gata. Nu prea am aflat mare lucru!

Cred și sunt sigură că medicii ce au un anumit număr de ani de studiu, practică și renume, sunt invadați de cazuri simple și complexe, de pacienți normali și anormali și mai cred că sunt sătuli de tumultul vieții lor profesionale. Dar mai cred că ar trebuie să rămână conectați la normalitate și la practicarea meseriei într-un mod care să se ridice la nivelul reputației. Și asta consultând un număr rezonabil de pacienți, care să le permită interacțiunea normală cu ei. Pentru asta, în clinicile private în care lucrează, tariful pentru o întâlnire cu ei ar putea fi mai mare, diferențiat față de tariful întâlnirii cu un începător într-ale medicinei. Dacă vrei să te consulte Somitatea, plătești. Și astfel s-ar micșora numărul interacțiunilor și implicit și calitatea serviciului. Până la urmă sunt și ei oameni cu timp limitat !

Mai este și zicala „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul!” dar oricum nu era cazul s-o aplic. Nu de alta dar nu m-am dus la pom și nici nu aveam sac!

Am avut în ultimii doi ani conexiune indirectă, ca aparținător, cu câțiva medici rezidenți sau tineri specialiști. Am întâlnit în ei persoane dedicate, interesate și foarte calde. Se datorează vârstei, interesului de început și probabil schimbării unei mentalități. Bravo lor!

Recomand îndreptarea atenției noastre de pacienți și către cei aflați la început de drum în medicină. Pot fi mai atenți la afecțiunile noastre din foarte multe motive.

Medicina s-a practicat de când a apărut omul pe Pământ. De la șamani și vraci până la medicii de azi au trecut milioane de anotimpuri. În toate aceste anotimpuri am înghețat, ne-am perpelit la soare sau am fost plouați împreună, au dat virușii peste noi, ne-a curs nasul, ni s-a dat o nouă inimă prin transplant, ni s-a schimbat cristalinul și ni s-au scos polipii. Pentru asta a fost nevoie de medici, ingineri, fizicieni, chimiști, muncitori , mineri , femei de servici etc. Împreună am descoperit nevoile omenirii și ne-am găsit rostul de buni locuitori ai planetei.

Unii au ajuns medici și le mulțumim pentru asta. Și pentru toate anotimpurile în care ne stau alături!