Neliniștea alegerilor / incertitudinea bunei decizii

Am avut nevoie de dantelă și am intrat într-un magazin de profil. Surprinzător, avea doar două variante din dantela ce se potrivea căutărilor mele drept pentru care am făcut alegerea într-un minut. Am ieșit mulțumită că dintre cele două variante am ales ce mi s-a potrivit.

După câteva zile mi-a trebuit alt produs de mercerie și am intrat într-un alt magazin din altă parte a urbei. Stând la coadă și privind în jur am dat cu ochii peste o mulțime de dantele de toate felurile și lățimile.

Dintr-o dată mi-a dispărut siguranța bunei alegeri de acum câteva zile. “Dacă găsesc o dantelă mai frumoasă, mai colțoasă, mai găuroasă?” Stau câteva secunde, îmi dau imaginar două palme să-mi revin și-mi iau ochii de la stocurile de ațe împletite! Ce mi-a plăcut am luat și gata!

Păstrând registru, mi-am amintit de prima achiziție de mobilă din viața mea. În prima parte a anului 1990, stagiară fiind, a trebuit să cumpăr mobilă de sufragerie în apartamentul în care a început să mi se depene viața de om la casa lui. Am avut de ales între o bibliotecă făcută în Satu Mare și una făcută în Vișeul de Sus, Maramureș. Am ales simplu și repede: Vișeul de Sus.

Ulterior, după ani și ani, într-un alt moment de cumpărare a mobilei într-o altă casă, am cântărit zile/săptămâni alegerea pieselor de mobilier potrivite. Nu a fost ușor!

Această avalanșă de oferte ne sufocă viața și ne ocupă mintea. Oricât ne-am strădui să alegem optim, după ce am făcut alegerea și am cumpărat, găsim ceva mai bun, mai potrivit, mai avantajos, mai funcțional, mai și mai și mai, etc. Murphy nu doarme! Și ne cuprinde o neliniște ce ne deranjează viața. Pentru că oricât am fi de atenți când alegem, există ceva ce ne-a scăpat. Este imposibil să cuprindem toată oferta.

Cel mai grav este că același lucru se întâmplă la alegerea omului de lângă noi. O mulțime de rețele de socializare, de site-uri de cunoaștere/întâlnire ne aduce în calea aflării, o imensitate de variante din toată imensitatea spațiului. Înalte, frumoase, bazați, inteligenți, buzoase, țâțoase, tunși regulamentar, tatuați, sportivi, gospodine, carieriste, etc. de nu mai știi pe ce cale s-o apuci! Când te oprești puțin din căutări și începi să întâlnești o persoană o dată / de două ori, dacă faci greșeala să continui vizualizările digitale, cu siguranță se va arăta altă divă/alt minunat și persoana cu care ai început să legi vorbe nu mai are farmec. Apare neliniștea, apare incertitudinea , apare nefericirea!

De aici și atâtea deranjamente psihice și psihologi înfloritori!

Păi cum să nu te zdruncini de minte în căutarea fericirii perfecte și continue?

Stop!

Fericirea este alegerea dintr-un anumit moment și apoi exersarea acceptării și adaptării.

Fericirea este lupta de zi cu zi pentru perfecționarea a ceea ce avem și ceea ce suntem.

Fericirea este gustul plăcut după o perioadă mai puțin plăcută.

Fericirea este biruința după o perioadă de frământări.

Albul este alb doar lângă negru iar dulcele este dulce doar dacă ai gustat și acrul. Fericirea există doar dacă există nefericirea.

Nimic și nimeni nu este perfect. Cu atât mai mult alegerile dintr-un anumit moment.