Cuza. Alexandru Ioan.

În vremuri vechi, pe la mijlocul anilor 1800, reprezentanții boierilor români s-au gândit că ar fi cazul să-și unească forțele și au pus la cale alegerea unui domnitor comun ambelor țări de limbă română: Moldova și Țara Românească. Procesul a început pe la 1848 și, cu acceptul puterilor occidentale, cu pași mici și siguri, în 1859 în luna ianuarie, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domitor în ambele țări. După un timp și după multe misiuni diplomatice în capitalele țărilor stăpânitorilor de atunci, domnitorul român este recunoscut drept conducător al noului stat unitar numit din 1862 , România.
După instalare, tânărul domnitor Cuza de numai 39 de ani (uau!), sprijinit de înțelepții timpului printre care Mihail Kogălniceanu, înfăptuiește reforme interne foarte importante:
-introduce învățământul primar gratuit și obligatoriu, programa școlară fiind aceeași în rural/urban, privat/stat. Reformează învățământul.
-confiscă moșiile mănăstirilor, terenul agricol al țării mărindu-se astfel cu 25%. Biserica devine o instituție de stat.
-dezrobește țărănimea eliberându-i de obligațiile față de boieri. Țăranii primesc loc de casă și grădină precum și terenuri agricole.
– prin reforma electorală stabilește, printre altele, că persoanele ce nu contribuie la venitul țării sunt excluse de la vot. Uau!
-adoptă primul Cod Civil și Cod Penal din Țara Românească nou formată. Codul Penal intră în vigoare în 1864 fiind considerat atunci unul dintre cele mai moderne din Europa iar Codul Civil intră în vigoare în 1865 și rămâne valabil până în 2011! Uau!
-construiește prima linie de cale ferată București-Giurgiu.
-înființează Universitățile din Iași și București precum și numeroase alte școli și societăți culturale.
-reformează fiscal, reformează administrativ,organizează armata,etc.
Și câte altele…de nu-ți vine a crede că într-un timp atât de scurt, de doar 7 ani, se puteau face atâtea!
Alexandru Ioan Cuza un domnitor autoritar cu dorința de a pune România la masă cu celelalte puteri europene, transformă țările române feudale într-o țară modernă a timpului.
Dar această autoritate a deranjat interesele liberalilor si conservatorilor care, uneltind, formează așa numita Monstruasa Coaliție si într-o noapte din februarie 1866, sub amenințarea pistoalelor, îl forțează pe Cuza să abdice obligându-l să plece din țară. Acesta moare în exil la doar 53 de ani, probabil și de inimă rea.
Mă întreb cum se poate arunca la coș un astfel de conducător? Ce fel de liberali și conservatori au putut să nu țină aproape o astfel de personalitate? Cât de meschine pot fi interesele personale și de grupuri restrânse, în toate timpurile? Unde este țara?
Ce a urmat a fost doar o banală repetiție : alungarea de către comuniști a regelui Mihai , tot prin abdicare forțată, mai apoi lichidarea lui Ceaușescu de către democrați.
Diferențele sunt de formă. Scopul, același.
Căci istoria se repetă, nu-i așa?