Procedura bat-o vina!

Zilele trecute am auzit la știri despre un avion în SUA ce avea la bord un pasager cu bilet fals. Omul descurcăreț a făcut o poză cu telefonul biletului altui pasager lângă care staționa. Cum poza avea claritate , codul de bare a fost citit la poarta de îmbarcare și astfel a ajuns în avion. Ciudat, eu știam că odată validat un bilet prin citirea codului, acesta nu poate fi revalidat. Se vede că inteligența artificială mai rămâne și ea corigentă! Când să ia loc în navă, hop nu-i unde! Că era un pasager în plus! De… acolo se ocupă toate locurile în avion, oamenii zboară nu glumă, chiar dacă uneori nu-și dau seama!

Ce să vezi, echipajul ia hotărârea să se întoarcă din zbor pentru a ejecta persoana în locul de unde aceasta s-a îmbarcat.

Nu mă mir!

În 2009 o cursă de pasageri din New York, a aterizat forțat pe suprafața râului Hudson după 6 minute de la decolare. Căpitanul a ales aceasta variantă din cauza unor defecțiuni la aparat. Nu a murit nimeni, căpitanul a fost un erou. Doar pentru puțin timp! După ce apele s-au liniștit (nu numai pe râul Hudson!) au început gulerele albe să-i caute nod în papură și l-au hărțuit cu procese de acuzare. Halal erou!

Revenind în zilele noastre, dacă avionul cu pasagerul clandestin mergea la destinație , cum ar fi fost logic pentru costuri minime, cine știe ce pățea căpitanul cursei? Cum să riște omul un șir lung de investigații și procese?

Tot în Statele Unite și tot zilele trecute, o navă a lovit piciorul unui pod în Baltimore. Podul s-a prăbușit ca o jucărie, ducând cu el în adâncurile apelor, mașinile aflate în traversare și muncitorii ce făceau reparații la pod.

Desigur, muncitori din Mexic, cum altfel?

Oameni morți, tragedie! Cine știe ce hotărâri spontane trebuia să ia conducătorul navei cu containere ca să evite tragedia și cine știe ce proceduri ar fi încălcat?

Gulerele albe deja s-au pus pe treabă! Să curgă cerneală dar mai ales bani, că apa pe râu curge de pe vremea când acolo locuiau doar pielile roșii!

De curând, una dintre angajatele din firma noastră, în drumul spre casă de la servici, a căzut . Și-a spart arcada și a ajuns la Serviciul de Urgență unde i s-a rezolvat problema. Aflând că vine de la servici, politiștii vigilenți s-au activat. Femeia și-a luat două zile de concediu obișnuit, nu a considerat că are nevoie de concediu medical. Degeaba, politiștii o tot chemau la declarații ajungând s-o amenințe că dacă nu vine o aduc cu citație.

După un dosar cu 100 file pe care am fost obligată să-l fac, două deplasări la Direcția Muncii plus un telefon primit de la vigilenții în uniforme, s-a constatat că nu este accident de muncă, femeia aflându-se pe altă rută în drumul spre casă (fiind vineri și transportul gratuit în Cluj, a luat alt autobus decât cel declarat în fișele de protecția muncii , fișe fără de care nu am putea funcționa pentru că ne-am băga degetele în prize!)

În ziua de azi, dacă trăiești în țările civilizate și cu democrațiile în floare (de cactus!), ești constrâns de atâtea reguli și regulamente încât nicidecum nu poți fi spontan pentru a rezolva o situație de criză. După trecerea pericolului, cu siguranță nu ai făcut bine ceva!

Singura situație în care nu ai probleme, este atunci când nu ți se întâmplă nimic. Dacă totuși ești în mijlocul unui eveniment /incident/accident, oricât de mic, din păcate este vai și amar de nervii tăi!

În termeni populari, curaj găină că te tai!

Oare nu vede nimeni că uneori nu este bine așa?